2024 Autor: Harry Day | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 15:52
Ucraina trăiește într-o stare de conflict armat de câțiva ani. În această perioadă de timp, mulți adulți au suferit traume psihologice severe. De-a lungul întregului timp de la începutul conflictului, psihologii au scris și au vorbit multe despre consecințele traumei psihologice la copii. Dificultatea constă în faptul că, dacă un copil este, să zicem, rănit, atunci i se oferă imediat asistență. Medicii monitorizează îndeaproape rana și pot spune exact când a venit recuperarea. Trauma psihologică este insidioasă. De multe ori are un efect întârziat. Acestea. imediat după evenimentul traumatic experimentat, starea și comportamentul copilului nu se pot schimba deloc sau manifestările și simptomele traumei pot fi exprimate nesemnificativ sau părinții nu asociază schimbările în starea copilului cu trauma. Consecințele traumei se pot manifesta în mod clar la luni sau chiar la ani după evenimentul traumatic.
Ar trebui înțeles că copiii nu sunt întotdeauna capabili să descrie starea lor și sentimentele pe care le au în cuvinte. Nu cu mult timp în urmă, a fost realizat un sondaj sociologic, în timpul sondajului s-a putut stabili că doar 50% dintre copiii în contact direct cu un psiholog puteau vorbi despre experiența traumatică pe care o primiseră. Pentru copii, din cauza caracteristicilor de vârstă, este dificil să se diferențieze starea și să se stabilească relații cauză-efect (traume-consecințe), în unele familii există o interdicție nerostită de a vorbi despre evenimente din trecut, copiii mici pur și simplu nu au suficient vocabular pentru a descrie starea lor. De asemenea, trebuie amintit că psihicul copilului activează mecanisme de apărare, inclusiv represiunea, adică copilul suplineste amintirile traumei. În acest caz, este posibil ca copilul să nu-și amintească direct evenimentele sau o serie de episoade traumatice, ci să experimenteze sentimente foarte puternice „brusc”. Aceste sentimente puternice pot provoca frică, transformându-se în groază, uneori complet irațională (adică, în acest moment, copilul nu este amenințat obiectiv de nimic); atacuri de panică, însoțite de frică, palpitații, senzație de căldură sau frig; diferite condiții depresive; cosmaruri. De asemenea, pot apărea sentimente puternice la un copil în timpul contactului cu diferiți factori declanșatori. De exemplu, în timp ce se afla pe un teritoriu pașnic, a văzut o persoană în uniformă militară sau a auzit un miros care amintește de un eveniment traumatic. Sau, în timpul bombardamentului brusc, mâncam căpșunile mele preferate. Un an mai târziu, mama aduce fructe de pădure și le pune în fața copilului, iar acesta începe să aibă un atac de panică. Sau un adolescent complet calm, în cazul unei amenințări din partea unui coleg de clasă, are furie complet incontrolabilă și se aruncă asupra băiatului cu pumnii, incapabil să se oprească. În unele cazuri, copilul începe să sufere de diverse boli, variind de la infecții virale respiratorii acute, terminând cu cele mai grave. Un copil foarte social, sociabil se transformă brusc într-o reclusie, orice contact cu copiii, adulții și chiar o rudă este dureros pentru el. Procesele cognitive ale unui copil pot încetini și scădea. Copilul poate deveni prea impulsiv sau, dimpotrivă, poate încerca să-și controleze propriile reacții, în timp ce arată complet calm. În cazul unei reacții întârziate la un eveniment traumatic, riscul copilului de a dezvolta PTSD crește dramatic. Numai un specialist poate determina cu precizie starea și cauzele anumitor reacții ale copilului sau simptomele care au apărut.
Este important ca părinții să-și dea seama că fiecare copil este mai vulnerabil și cu risc de rănire decât un adult. În primul rând, deoarece copiii se simt neputincioși să influențeze situația, nu au suficientă experiență de viață pentru a face față evenimentelor dificile, nu au suficiente resurse proprii, mai ales dacă adulții apropiați se află într-o stare dificilă și nu pot oferi sprijin copilului. De asemenea, pentru copii, din cauza caracteristicilor vârstei, este dificil să se facă distincția între realitate și fanteziile despre evenimentele care au loc. Un copil poate percepe lumea înconjurătoare ca fiind ostilă, plină de pericole și să se teamă tot timpul. În acest sens, atitudinea copilului față de oameni în general și perspectivele de viitor se pot schimba.
Dacă copilul deplasează un eveniment traumatic, adică copilul nu-și amintește deloc despre experiență, trauma își continuă efectul distructiv asupra sănătății mentale și fizice. Prin urmare, nemenționarea evenimentului traumatic de către copil nu este un indicator precis că psihicul a „procesat” complet experiența traumatică și consecințele nu vor apărea în viitor.
Un adult se poate confrunta cu toate cele de mai sus. Dacă tu sau cei dragi ai experimentat un eveniment traumatic și observi schimbări alarmante la tine sau la alți membri ai familiei, nu aștepta și speră că problema se va „rezolva” de la sine! Cereți ajutor de la specialiști. Acest lucru vă va ajuta nu numai să vă îmbunătățiți starea în prezent, ci și să vă scutiți de a dezvolta consecințe negative în viitor!
Recomandat:
Există Un Analog Cu Conceptul De Păcat în Psihologie? Răspuns La întrebarea Unui Cititor
Răspund la o întrebare a unui cititor care a luat parte la acțiune. Îmi exprim doar atitudinea. În rusă, cuvântul „păcat” (slava veche grѣkh) corespunde conceptului de „eroare” („defect”). În Noul Testament: „păcatul este nelegiuirea” (1 Ioan 3:
DE CE RĂSPUNS LA PROBLEME SAU DE UNDE VIN LEGĂRILE?
Ai observat că uneori oamenii reacționează la același eveniment neplăcut în moduri complet diferite? Acest lucru este remarcabil mai ales în echipele mari. De exemplu, la aflarea despre iminenta concediere în masă, o persoană continuă în liniște să-și facă treaba, de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, alta îi certă pe liderii lipsiți de valoare, deși ieri a admirat politica conducerii, al treilea umblă cu fața strălucitoare și transmite tuturor și tot ceea ce tot ce nu se î
Cum M-am îndrăgostit De Mine și Lumea A Răspuns în Natură
Tehnica autodezvăluirii este unul dintre instrumentele profesionale ale activității psihoterapeutului. Aceasta este o situație în care un profesionist își împărtășește experiența personală în beneficiul clientului . Da, da, cheia aici este în beneficiul clientului.
Metodologie 4 întrebări Ale Unui Psiholog Ca Răspuns La „mă Simt Prost” A Clientului
„Doctore, mă simt rău …” Acesta este modul în care clienții mei răspund de obicei la întrebarea: „Ce doriți să contactați și despre ce vă plângeți?”. Și, deși nu sunt medic, ci psiholog umanitar, încep să clarific, dezvăluind în mintea celui care a apelat la mine pentru ajutor, așa-numita încurcătură a unei probleme sau afecțiuni.
Măști în Viața Noastră. Voi Da Un Răspuns La întrebarea Cum Să Fii Tu însuți și Să-ți înțelegi Adevăratele Dorințe
Timp de 12 ani de practică privată și clinică, au venit la mine mulți oameni care trăiau în măști, nu înțelegeau prea multe despre ei înșiși și despre dorințele lor. Masca socială sau psihologică „Îmi place pe toată lumea”, „Sunt mai rău decât alții”, acestea sunt cele despre care am spus deja, dar sunt de fapt mai multe dintre ele, au devenit mult timp o parte a personalității lor.
