Munca Spirituală Este și Muncă! Lenea Mentală Este Un Obstacol în Calea Dezvoltării De Sine

2024 Autor: Harry Day | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 15:52

Internetul este plin de tehnici concrete, practice, care pot duce dezvoltarea umană la nivelul următor. Materializarea a ceea ce doriți și lucrul prin emoții, o listă de recunoștință și o gândire pozitivă, tehnica de atenție și concentrare - toate aceste metode sunt importante și necesare pentru vindecarea propriului psihic. De ce atât de puțini reușesc să treacă dincolo de familiari și își schimbă cu adevărat viața?

Răspunsul evident se sugerează - lenea mentală.

Spre deosebire de exercițiul fizic, practicile mentale și spirituale au loc sub acoperirea imobilității externe. Cei mai mulți dintre noi suntem obișnuiți cu ideea că productivitatea fizică este un semn al unei persoane de succes, orientată spre rezultate. Mediul nostru încurajează și sprijină oamenii activi în orice mod posibil.

Trăim într-o eră în care capcanele exterioare ale succesului sunt echivalate cu succesul în sine. Ce înseamnă? Dacă vedem o fotografie a unei persoane care petrece o petrecere pe o rețea socială, presupunem că acea persoană este fericită, are succes social și se bucură de viață. De asemenea, presupunem că a fi la o petrecere este o calitate a vieții esențială pentru o persoană fericită. Această definiție a „fericirii” ne încurajează să mergem la petreceri, chiar dacă nu ne simțim cu adevărat atrași de ele. Procedând astfel, suprimăm nemulțumirea pe care o experimentăm inevitabil la toate petrecerile. În realitate, acționăm în detrimentul muncii interne, ceea ce ne-ar ajuta să aflăm că în spatele dorinței de a fi prezenți mereu și pretutindeni se află o neînțelegere și subestimare a dorințelor personale, care împiedică realizarea fericirii reale. Ai auzit vreodată de sindromul FOMO? (* FOMO = frica de a pierde; frica de a pierde ceva important).

Munca spirituală și interioară pare a fi secundară. Nu este niciodată timp pentru asta. Pentru o persoană din timpul nostru, pare neatractiv, de asemenea, deoarece procesul de implementare a acestuia nu este suficient pentru a primi lauda colectivului. Majoritatea practicilor sunt efectuate în singurătate, tăcere și implică un contact strâns cu emoții incomode, nerecunoscute și reprimate.

Mulți dintre noi considerăm munca interioară ca fiind secundară productivității, care astăzi este în mod obișnuit asociată cu un set de acțiuni specifice care duc la succes manifestat material. Cu toate acestea, ironia este că primul pas pentru a vă pregăti pentru o stare de spirit productivă este tocmai faptul că o persoană trebuie să facă partea leului din munca interioară! Deoarece semnificația unei astfel de lucrări este devalorizată, atunci motivația de a o face, care este absolut naturală, tinde la zero.

Dacă, într-o echipă, o persoană simte nevoia să joace un rol, atunci fiind singură cu el însuși, se poate relaxa ușor. Epuizat de menținerea statutului, o persoană nu găsește energia liberă în sine pentru a dedica timp tehnicilor regulate din palatele minții sale.

Al doilea motiv al lenei mintale: nu suntem obișnuiți să facem lucruri pentru noi înșine. Reproșul de sine și tăgăduirea de sine, lipsa de dragoste față de sine sunt calitățile pe care familia și școala ni le-au pus printr-o neînțelegere a cât de important este să accepți toate emoțiile și să lucrezi cu ele.

Pentru a te iubi pe tine, trebuie să înveți să te auzi. Psihologul integral Teal Swan oferă o modalitate excelentă: de fiecare dată când trebuie să luați o decizie, puneți-vă întrebarea: "Ce ar alege o persoană care se iubește?" Teal se concentrează pe nevoia de a auzi vocea interioară sau, cu alte cuvinte, intuiția, vocea inimii. Diferența dintre intuiție și vocea familiară a rațiunii este că vocea inimii sună întotdeauna neutră sau prietenoasă, fără întărire intelectuală. De îndată ce simțiți că raționalizarea mentală a început, fiți siguri: aceasta este vocea minții

Lipsa de încredere în eficacitatea practicilor - un alt motiv pentru a abandona munca spirituală sistematică. Din când în când auzim maxima: „Gândurile sunt pozitive”. „La ceea ce crezi, așa că devii”. Ce ne împiedică să adoptăm liniile directoare menționate mai sus?

Uneori oamenii spun că gândirea pozitivă este dificilă, deoarece li se pare nefirească. Dimpotrivă, percepem atitudinile și reacțiile negative ca fiind naturale. O schimbare deliberată a modului nostru de gândire este percepută de noi ca un pas împotriva naturii noastre. Și acest sentiment este natural, natural! La urma urmei, ne petrecem întreaga viață perfecționând abilitatea gândirii negative. Încă din copilărie, învățăm să suprimăm părți semnificative din noi înșine, sculptându-ne într-o sculptură acceptabilă pentru colectiv. De-a lungul timpului, atitudinile formate în familie preiau conducerea și încep să ne ghideze viața.

Deci, cele trei motive principale pentru care neglijăm să lucrăm pe propriul nostru psihic sunt următoarele:

1. Semnificația muncii spirituale în comparație cu manifestările externe ale succesului.
2. Nu-ți place.
3. Neîncredere în eficacitatea practicilor.

Munca internă aduce rezultate numai atunci când o facem în mod regulat. Fără muncă - fără rezultat

Remediile rapide oferite de antrenorii motivaționali din întreaga lume servesc adesea ca filtru de suprafață sau „pastilă de fericire” pe care o luăm pentru a scăpa de săpăturile adesea dureroase și incomode.

Munca interioară este o lucrare necesară care precede o stare de pace sufletească și fericire. Doar 10 minute pe zi dedicate practicii preferate pot schimba starea mentală a unei persoane.

Cineva „primește” o listă de recunoștință, cineva - meditație. Unora le place să facă o listă de priorități și să țină un jurnal de auto-observare. Unii se simt mai bine făcându-și munca din punct de vedere intelectual, lucrând prin traume din copilărie. Cineva are nevoie de prezența unui observator în fața unui psihoterapeut; unii preferă să lucreze singuri.

Individualitatea unei persoane dictează cele mai eficiente tehnici interne pentru creșterea mentală a acelei persoane. Doar atunci când învățăm să ne iubim pe noi înșine, să ne respectăm pe noi înșine și să ne auzim clar nevoile emoționale, vom putea crește în alte domenii ale vieții noastre.

Lilia Cardenas, psiholog integral, psihoterapeut