2024 Autor: Harry Day | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 15:52
Tratamentul fobiei: concept, tipuri, simptome, teoria fobiilor
Fobia provine din cuvântul grecesc φόβος care înseamnă dezgust, frică sau frică muritoare.
În medicină, fobia este un simptom, a cărui esență este o teamă irațională incontrolabilă sau o experiență persistentă de anxietate excesivă în anumite situații sau în prezența (așteptarea) unui obiect.
Criterii obiective pentru prezența fobiilor și temerilor
- La nivel conștient, disconfortul interferează cu acțiunea intenționată. De exemplu, un tip vrea să se cunoască, să vorbească în fața unui public, iar disconfortul este atât de mare încât interferează cu atingerea unui obiectiv, adică nu poate controla reacțiile corporale cu mintea.
- La nivel subconștient (fiziologic), amintirea unei situații traumatice provoacă o reacție corporală incontrolabilă, apare un disconfort tangibil. De exemplu, o persoană dragă s-a prăbușit într-un accident de mașină, iar clientul nu se poate abține să nu se gândească la tragedie, sentimentul de lipsă de speranță, vinovăție, frica se răstoarnă constant. Subiectul, după cum se spune, a devenit dureros, este dificil să vorbești despre trecut fără griji.
Manifestarea clinică a fobiilor include patru grupuri de simptome:
1) Simptome fizice sau somatice care rezultă din supraactivitatea sistemului nervos simpatic și a tensiunii musculare scheletice.
2) Simptome psihologice ale fobiei: un sentiment de așteptare a celor mai răi, tensiune și anxietate; încălcarea concentrării atenției; sensibilitate la zgomot; un sentiment de afectare a memoriei; observarea sau așteptarea semnelor somatice; obsesii cu privire la abordarea senzațiilor neplăcute; deja vu; senzația că „capul a devenit gol” și nu există gânduri.
3) Efectul cognitiv al anxietății: pacienții exagerează adesea simptomele autonome existente. De exemplu, se tem că amețelile sunt rezultatul formării tumorii și vor duce la moarte.
4) Efectele comportamentale ale anxietății. Se manifestă prin modificări ale schemelor de somn, obiceiuri nervoase și activitate motorie crescută. Aceasta include și atacuri de panică.
Principalul simptom pentru stabilirea și confirmarea diagnosticului de „tulburare anxio-fobică” este debutul unui sentiment paroxistic de frică intensă.
Fobiile în sine pot varia. Clasificarea internațională a bolilor împarte fobiile în trei grupuri principale: fobii specifice, fobie socială și agorafobie.
● Fobiile specifice includ frica de obiecte specifice și fenomene biologice. În general, există patru tipuri principale de fobii specifice:
○ Fobii ale mediului natural - frica de fulgere, apă, furtună etc.
○ Frica față de animale - frica de șerpi, rozătoare, păianjeni.
○ Preocupări medicale - legate de frica de sânge, primirea unei injecții, vizitarea unui medic etc.
○ Fobii situaționale - frica de poduri, plecarea de acasă, conducerea etc.
● Fobia socială implică teama de a interacționa cu ceilalți și de a-i evalua. Adesea, astfel de fobii duc la experiențe negative în procesul de comunicare.
● Agorofobia este o frică generalizată de a fi în afara unui loc sigur. De exemplu, părăsiți-vă casa sau altă zonă sigură.
Tratamentul fobiilor în terapia cognitiv-comportamentală
Psihoterapia cognitivă a fost fondată în anii 1960 prin scrierile lui Aaron Beck și Albert Ellis.
În acest moment, terapia comportamentală cognitivă este cea mai recunoscută în comunitatea științifică și una dintre cele mai eficiente domenii ale psihoterapiei.
Această direcție se bazează pe idee, conform căreia sentimentele și comportamentul unei persoane sunt determinate nu de situația în care s-a aflat, ci de percepția sa asupra acestei situații.
De aici, a fost formulată formula de bază a terapiei cognitive, formula ABC, unde
Și - acestea sunt câteva evenimente-stimuli care apar în viața noastră.
B este o componentă cognitivă care implică procesul de percepere a unei situații sub formă de gânduri, credințe, reprezentări.
C este rezultatul pe care îl avem.
Articolul ia în considerare comportamentul uman și emoțiile care decurg din interpretarea acestei situații.
Procesul de psihoterapie este un curs scurt, constând de obicei din 10 până la 20 de ședințe. Frecvența sesiunilor este de 1-2 ori pe săptămână.
De obicei, pacienții primesc „teme” sub formă de exerciții psihologice speciale și studiu de literatură privind psihoterapia cognitiv-comportamentală.
Psihoterapia include atât tehnici comportamentale, cât și tehnici cognitive.
Recomandat:
Ce Este Tratamentul Cu Alcoolism?
Pentru a afla care este tratamentul alcoolismului, trebuie mai întâi să înțelegeți ce este alcoolismul în sine. Sau, dacă altfel, să înțeleagă de ce o persoană continuă să se distrugă pe sine, viața, personalitatea sa atât de persistent cu ajutorul alcoolului?
Afirmarea și Hipnoza - Două Iluzii în Tratamentul „psihosomaticelor”
Pentru a nu vă pierde timpul pe prefațe lungi, voi spune imediat că această notă este despre: - cum funcționează creierul nostru; - de ce repetarea afirmațiilor este considerată ineficientă; - de ce nu este atât de ușor să tratezi pe cineva cu „hipnoză”;
Continuum Cognitiv: O Tehnică Pentru Schimbarea Credințelor
Oamenii deprimați, anxioși sau furioși tind să reacționeze la evenimente ca și cum ar fi fost în dezastru. Chiar și disconfortul temporar li se pare de nesuportat. Ei cred că nu vor putea supraviețui celor întâmplate. Așa se manifestă gândirea alb-negru, în care oamenii se percep pe ei înșiși, lumea și pe ceilalți dintr-o poziție totul sau nimic, văd doar părți pozitive sau negative și merg la extreme, evaluând evenimentele ca fiind un succes absolut sau un dezastru comple
Terapia Cu Hipnoză: Tratamentul Atacurilor De Panică Asupra Exemplelor De Sportivi Din Dagestan
Psihoterapia în sport astăzi este ca Colosseumul. A existat de mult, dar poate fi folosit doar pentru cărți poștale. O stare deplorabilă. Între timp, după evenimentele cunoscute legate de produsele farmaceutice pentru sport, rolul psihoterapeutului, în special în sporturile de elită, a ajuns la cer.
Model Cognitiv: Explicarea Clienților
Autor: Zaikovsky Pavel Psiholog, terapeut cognitiv comportamental Orașul Tașkent (Uzbekistan) Modelul cognitiv presupune că nu situația în sine ne afectează emoțiile, reacțiile corporale și comportamentul, ci modul în care percepem situația.
