2024 Autor: Harry Day | [email protected]. Modificat ultima dată: 2023-12-17 15:52
Autor: Zaikovsky Pavel
Psiholog, terapeut cognitiv comportamental
Orașul Tașkent (Uzbekistan)
Modelul cognitiv presupune că nu situația în sine ne afectează emoțiile, reacțiile corporale și comportamentul, ci modul în care percepem situația. Fără îndoială, există evenimente care pot supăra cu adevărat pe toată lumea, cum ar fi înșelăciunea sau respingerea. Dar se întâmplă adesea ca oamenii să interpreteze greșit evenimentele neutre și uneori pozitive. Acest lucru sugerează că percepția lor asupra situației nu corespunde realității.
Lucrarea privind corectarea erorilor cognitive constă în evaluarea critică a gândurilor și răspunsul corect la acestea, ceea ce poate îmbunătăți semnificativ starea clientului. Prin urmare, terapia începe cu o analiză detaliată a modelului cognitiv, care este cel mai bine explicat folosind exemple din viața clientului.
Cum se explică modelul cognitiv
În primul rând, trebuie să identificați situația, prin exemplul căruia vom analiza modelul cognitiv.
Terapeut: Am menționat deja că gândurile noastre ne afectează starea de spirit. Permiteți-mi să încerc să vă arăt exact cum se întâmplă acest lucru. Vă rog să vă amintiți unele situații recente când ați observat că starea voastră de spirit s-a schimbat dramatic, de exemplu, sunteți supărat. Ai avut așa ceva?
Client: Da, chiar săptămâna trecută a avut loc un incident. Am vorbit cu o prietenă într-o cafenea, ea a spus că se va căsători. Am fost foarte fericit pentru ea, dar apoi, dintr-un anumit motiv, m-am simțit rău.
Acum, să încercăm să înțelegem modul în care gândurile afectează starea de spirit și comportamentul.
Terapeut: Îți amintești ce ai gândit atunci?
Client: „Acesta este un pas atât de mare și important. Totul este bun în viața ei: are o slujbă, o persoană dragă, acum va avea o familie . Și viața mea personală nu se adaugă. De ce sunt întotdeauna atât de ghinionist?
Terapeut: Adică te-ai gândit: „Se descurcă bine, dar viața ta personală nu funcționează”. Cum te-ai simțit în acest moment?
Client: Am fost supărat. M-am simțit foarte trist.
Terapeut: Și ce ai făcut după aceea?
Client: Se grăbi să încheie conversația și se duse acasă.
Terapeut: Am analizat acum un exemplu care arată cum gândurile v-au influențat starea de spirit. Să desenăm o diagramă pentru a vă clarifica modul în care funcționează.
Am clarificat situația, am identificat gândurile automate (AM), reacția emoțională la acestea și comportamentul. Acum puteți desena o diagramă vizuală pentru a vă ajuta să vă consolidați înțelegerea modelului cognitiv.
În continuare, trebuie să mă asigur că clientul înțelege modul în care gândurile automate își afectează răspunsurile emoționale.
Terapeut: Deci, ai aflat de la o prietenă că se căsătorește și ai crezut că viața ta personală nu funcționează. Gândul te-a întristat și așa că te-ai grăbit să termini conversația.
Client: Da, a fost.
Terapeut: Vedeți că nu situația în sine, ci evaluarea dvs. asupra acestei situații a dus la apariția gândurilor automate care v-au influențat starea. Înțelegi cum funcționează acest mecanism?
Client: Pare a fi da. Ceea ce credeam a influențat modul în care mă simțeam.
Terapeut: Destul de bine.
Nu este suficient să înțelegem pur și simplu mecanismul modelului cognitiv. Gândurile automate sunt fluxul de gânduri pe care îl are toată lumea. De cele mai multe ori, pur și simplu nu suntem conștienți de gândurile noastre automate și, chiar dacă suntem, nu le punem la îndoială, mai ales atunci când suntem într-o stare deprimată.
Sarcina noastră este să învățăm cum să le urmărim aspectul în viața de zi cu zi, în afara sesiunii de terapie. Pentru a face acest lucru, propun o secvență de acțiuni care vor ajuta la aducerea gândurilor automate la un nivel conștient.
Terapeut: Tocmai am discutat despre modul în care funcționează modelul cognitiv și despre importanța identificării gândurilor automate. Ce misiune ți-ai putea da înainte de următoarea noastră sesiune?
Client: Aș putea fi atent la gândurile mele când mă simt mai rău.
Terapeut: Bine făcut! Adică, literalmente, când observi că starea ta de spirit s-a înrăutățit, puneți-vă o întrebare: "La ce mă gândesc acum?" și scrie aceste gânduri în jurnalul tău.
Client: Bun.
Terapeut: Dacă în cursul muncii noastre se dovedește că gândurile tale reflectă corect realitatea, atunci vom rezolva problema din cauza căreia gândurile tale s-au dovedit a fi corecte. Dar, cel mai probabil, vom găsi multe gânduri distorsionate și, prin urmare, este foarte important să vă amintiți acum: gândurile tale nu sunt întotdeauna adevărate.
Și în următoarea sesiune, îi vom evalua împreună pentru fiabilitate și vom învăța să privim lucrurile mai realist. În acest fel vă puteți simți mai bine.
Apoi, întocmim un card de coping care îi va reaminti clientului să identifice gândurile automate atunci când starea sa se agravează.
Dezvoltarea abilității de identificare a AM
Identificarea și evaluarea gândurilor automate este o abilitate care vine odată cu practica. Cu cât clientul practică mai mult, cu atât se descurcă mai bine.
Terapeut: Am discutat cu dvs. de ce este important să vă urmăriți și să vă înregistrați gândurile. Ce întrebare îți vei pune când vei observa că starea ta de spirit s-a înrăutățit?
Client: Când mă simt mai rău, mă întreb: „La ce mă gândesc acum?”
Terapeut: Dreapta! Și un moment. Este posibil să nu vă obișnuiți imediat să vă puneți această întrebare și nu veți fi întotdeauna atenți la gândurile dvs. automate. Veți obține din ce în ce mai bine în timp. Dacă nu puteți urmări imediat gândurile automate, puteți descrie pe scurt situația., și vom dezvălui gânduri împreună cu dvs. la sesiune.
Client: Da inteleg.
Terapeut: Prin urmare, vă invit să vă reamintiți asta identificarea gândurilor automate este o abilitate la fel ca conducerea unei mașini, o vei dezvolta treptat și cu cât practici mai mult, cu atât vei obține mai bine.
Sugerez clientului să noteze un alt card de coping și să se refere la el din când în când.
Recomand utilizarea cardurilor de coping pentru muncă independentă. Imprimați-le pe o imprimantă sau scrieți manual pe hârtie și consultați-le atunci când simțiți că starea voastră de spirit s-a schimbat dramatic.
Concluzie
Înțelegerea modelului cognitiv îi ajută pe clienți să-și urmărească conștient gândurile automate și să le evalueze pentru validitate. În timp, clienții se obișnuiesc să-și pună o întrebare despre gândurile lor și această abilitate devine automată, ceea ce îi ajută să vadă mai bine starea reală a lucrurilor.
La pregătirea articolului, au fost utilizate următoarele materiale:
Beck Judith. Terapie cognitiv comportamentală. De la elementele de bază la direcții. - SPb.: Peter, 2018. - 416 s: bolnav. - (Seria „Masters of Psychology”).
Recomandat:
Tratamentul Fobiilor în Terapia Cognitiv-comportamentală
Tratamentul fobiei: concept, tipuri, simptome, teoria fobiilor Fobia provine din cuvântul grecesc φόβος care înseamnă dezgust, frică sau frică muritoare. În medicină, fobia este un simptom, a cărui esență este o teamă irațională incontrolabilă sau o experiență persistentă de anxietate excesivă în anumite situații sau în prezența (așteptarea) unui obiect.
Abordare Cognitiv-comportamentală A Managementului Traumei
Trauma este definită ca un eveniment de pericol extrem sau care pune viața în pericol, care poate duce aproape toată lumea la disperare. Tulburarea complexă de stres post-traumatic (CPTSD) este inclusă în ICD-11 (cod 6B41) ca diagnostic independent și apare ca urmare a evenimentelor traumatice repetate sau prelungite.
Continuum Cognitiv: O Tehnică Pentru Schimbarea Credințelor
Oamenii deprimați, anxioși sau furioși tind să reacționeze la evenimente ca și cum ar fi fost în dezastru. Chiar și disconfortul temporar li se pare de nesuportat. Ei cred că nu vor putea supraviețui celor întâmplate. Așa se manifestă gândirea alb-negru, în care oamenii se percep pe ei înșiși, lumea și pe ceilalți dintr-o poziție totul sau nimic, văd doar părți pozitive sau negative și merg la extreme, evaluând evenimentele ca fiind un succes absolut sau un dezastru comple
Fenomenul Atenției în Psihoterapia Cognitiv-comportamentală
„Mindfulness” este un fenomen relativ nou și interesant în psihoterapia cognitiv-comportamentală modernă. În ultimele decenii, literatura străină a observat o creștere constantă a numărului de lucrări dedicate dezvoltării științifice a conceptului de conștientizare sau atenție psihologică [4, 18].
Obsesii: Cauze și Metode Pentru Abordarea Tehnicilor De Terapie Cognitiv-comportamentală
Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă? Principalele simptome conform criteriilor de diagnostic DSM-IV pentru această tulburare sunt: A. Prezența gândurilor obsesive sau a acțiunilor obsesive (sau ambele) pentru majoritatea zilelor. Obsesiile se caracterizează prin: