CALITĂȚILE PERSONALE ALE PSIHOLOGULUI-CONSULTANT ÎN AFECȚIA COMPETENȚEI LUI

Cuprins:

Video: CALITĂȚILE PERSONALE ALE PSIHOLOGULUI-CONSULTANT ÎN AFECȚIA COMPETENȚEI LUI

Video: CALITĂȚILE PERSONALE ALE PSIHOLOGULUI-CONSULTANT ÎN AFECȚIA COMPETENȚEI LUI
Video: De ce a apelat Cristina Spătar la un psiholog 2024, Aprilie
CALITĂȚILE PERSONALE ALE PSIHOLOGULUI-CONSULTANT ÎN AFECȚIA COMPETENȚEI LUI
CALITĂȚILE PERSONALE ALE PSIHOLOGULUI-CONSULTANT ÎN AFECȚIA COMPETENȚEI LUI
Anonim

Pe baza datelor teoretice, au fost dezvoltate trăsăturile de personalitate ale unui psiholog-consultant, care îi influențează incompetența. Sunt luate în considerare exemple de motivație nesănătoasă pentru alegerea unei profesii. Sunt indicate relevanța terapiei personale în etapa de formare a unui psiholog consilier și importanța selecției profesionale a viitorilor studenți la psihologie.

Cuvinte cheie: incompetență, calități personale ale unui psiholog consultant

Instrumentul din activitatea unui psiholog-consultant nu este doar o anumită metodă de influență, cunoștințe teoretice în domeniul consilierii, ci și personalitatea psihologului. Calitățile personale ale unui consultant sunt la fel de importante (sau chiar mai importante) ca cunoștințele, abilitățile și abilitățile speciale [5, 41].

Dacă consultanții nu înțeleg valorile lor personale (și ale clienților lor), au o slabă înțelegere a responsabilității lor etice și juridice, aceștia își pot dăuna clienților, în ciuda celor mai bune intenții [5, 58]. În acest sens, studiul trăsăturilor de personalitate, care reflectă incompetența psihologilor, este relevant. Viitorii psihologi merg adesea la universitate pentru a-și înțelege dificultățile și acest lucru duce la probleme suplimentare în profesie.

Unii dintre studenții care sunt atrași de profesia de consultant, după cum se dovedește, au ei înșiși probleme personale și de adaptare serioase [5, 40]. Guy (1987) oferă exemple de motivații nesănătoase pentru alegerea unei profesii de consilier:

Tulburare emoțională. Indivizii pot alege profesia de consultant deoarece ei înșiși suferă de traume mentale netratate.

Imitația cuiva. Oameni care trăiesc evenimentele vieții altcuiva, și nu ale lor.

Singurătate și izolare. Oamenii fără prieteni pot încerca să-i găsească în practica consilierii.

Dorința de putere. Oamenii pot încerca să depășească sentimentele de frică și neputință din propriile lor vieți prin realizarea puterii asupra altora.

Nevoia de dragoste. O persoană poate suferi de narcisism și pretenție și crede că toate problemele pot fi rezolvate prin manifestarea iubirii și afecțiunii.

Înlocuirea nemulțumirii. Oamenii pot avea un sentiment inedit de iritare extremă și pot încerca să dea dovadă de gânduri și sentimente în comportamentul deviant al clienților lor [5, 40].

Motivele indicate, de regulă, sunt inconștiente în viitorii psihologi, cu toate acestea, terapia personală afectează dezvoltarea calităților care reduc eficacitatea activităților, ceea ce reduce și mai mult riscul de a dăuna clientului.

Dar, în programele de instruire din Rusia, terapia personală ca element de pregătire pentru viitorii psihologi sau, mai mult, psihoterapeuții nu este inclusă în pregătirea lor profesională. În opinia noastră, aceasta este o omisiune importantă, deoarece mulți psihologi după absolvire și primirea unei diplome de specialist (licență, masterat) încep practica în domeniul consilierii psihologice (psihoterapie) [9, 194].

În psihologia și psihoterapia străine, multe studii sunt dedicate descrierii personalității unui specialist. Personalitatea unui psiholog consultant este considerată în aproape toate sistemele teoretice ca fiind cea mai importantă și necesară condiție pentru activitatea profesională [8, 87].

Foster (1996) și Guy (1987) au dezvoltat o serie de factori pozitivi care determină o persoană să aleagă profesia de consultant și să contribuie la adecvarea sa profesională [5, 41]. Cu toate acestea, această listă nu este definitivă. Pe baza datelor de la Foster (1996) și Guy (1987), am dezvoltat calități care reflectă nivelul scăzut de profesionalism al psihologului consilier.

Tabelul 1.

Factori pozitivi și negativi care reflectă trăsăturile de personalitate ale unui psiholog consilier

Factorii negativi care reflectă trăsăturile de personalitate ale psihologului consilier conduc la formarea unor relații disfuncționale cu clientul, care nu permit soluționarea cererii clientului, ci doar sporesc inadaptarea.

Un aspect important al activității unui psiholog-consultant este disponibilitatea pentru muncă, care reflectă un anumit nivel de maturitate socială a individului [7, 62]. Doar o persoană matură cu responsabilitate socială poate ajuta la realizarea resurselor clientului în relațiile cu ceilalți.

Astfel, calitățile personale ale unui psiholog consilier, care reflectă un nivel scăzut de profesionalism, sunt o dificultate serioasă în muncă. Un factor de avertizare pe calea formării specialiștilor necalificați este selecția profesională a viitorilor studenți la psihologie.

Bibliografie

2. Bryukhova, N. G. Influența eticii consilierii psihologice asupra dezvoltării conștiinței individuale a participanților la procesul consultativ / NG Bryukhova // Provocările erei în aspectul științei și practicii psihologice și psihoterapeutice: Materialele V-științific-practic internațional. Conf., 15-16 aprilie 2011 / Kazan. hrănit. un-t. - Kazan, 2011. - Anii 520.

3. Vasilyuk, FE Nivele de construire a experiențelor și metodelor de asistență psihologică / F. E. Vasilyuk // Întrebări de psihologie. - 1988. - Nr. 5. - S. 27–37.

4. Gazizova, R. R. Poziția profesională a unui psiholog în raport cu clientul / R. R. Gazilova // Probleme științifice ale cercetării umanitare. - 2012. - Nr. 4. - P.110-115.

5. Gladding, S. Consilierea psihologică / S. Gladding, - ediția a IV-a, - SPb.: Peter, 2002. - 736p.

6. Wild, L. G. Psihologia socială a muncii: teorie și practică / L. G. Dikaya, A. L. Zhuravlev. - M.: Institutul de Psihologie RAS, 2010. - 488p.

7. Korablina, E. P. Caracteristici ale instruirii unui psiholog-consultant pentru activitate profesională / E. P. Korablina // Buletinul de psihologie practică a educației. - 2007. - Nr. 4 (13). - P.61–63.

8. Makhnach, A. V. Experiența de viață și alegerea specializării în psihoterapie / A. V. Makhnach // Psychological journal. - 2005. - vol. 26. - Nr. 5. - pp. 86–97.

9. Makhnach, A. V. Probleme de actualitate ale selecției profesionale și formării profesiei „psihoterapeut” / AV Makhnach // Consiliere psihologie și psihoterapie. - 2011. - Nr. 2. - P. 192–219.

Recomandat: